Page 11 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

memoria celor înmormântați în cimitirul eroilor din Lugoj. Lucrările sunt către
terminare, în lipsă de fonduri însă nu se poate termina. Considerând cultul eroilor
practicat la toate popoarele civilizate, precum și împrejurarea că, partea cea mai
mare a eroilor înmormântați în acest cimitir sunt fii ai orașului și ai județului,
apelăm la Dvoastră și vă rugăm să binevoiți a vota un ajutor extraordinar de
circa 50.000 Lei pentru terminarea acestui monument.“ Vor semna delegatul
Societății, căpitanul Iorga, și prefectul județului (semnătură indescifrabilă).
La 9 iunie 1926, Delegația permanentă a orașului Lugoj aprobă deschiderea
unui credit extraordinar de 10.000 de lei destinat sprijinirii construirii unui
monument în memoria eroilor, în Cimitirul Eroilor din localitate. Actul este
ulterior aprobat de către Consiliul Comunal, în ședința din 17 iulie.
Primăria Lugoj va convoca pentru 26 iunie 1926, la sediul său, cinci
persoane propuse pentru a face parte dintr-un comitet pentru ridicarea
monumentului libertății. Față de lista din 1925, intervine o singură schimbare, în
locul primarului fiind propus și convocat dr. Gheorghe Dobrin.
La solicitarea lui Ioan Boroș, primarul și un alt membru al comitetului
se vor deplasa în luna august 1926 pe Câmpul Libertății, pentru a identifica
locul unde urma să se ridice monumentul libertății, primarul promițând că va
dispune să se delimiteze locul și să se amenajeze un părculeț. Fiindcă nu și-a
onorat această promisiune, I. Boroș îi va reaminti de ea printr-o adresă datată 16
noiembrie 1926: „Fiindcă în acest respect până acum nu s-a făcut dispoziție, cu
deosebită stimă Vă rog ca cu posibilă urgență să binevoiți a face acea dispoziție
mai ales că amenajarea acelei grădinițe s-ar putea face deodată cu aranjarea
parcului ce se intenționează a se face pe teritoriul dinaintea palatului județean,
unde deja se fac lucrări pregătitoare.“
Primarul va reacționa prompt pe 20 noiembrie, scriind pe verso-ul aceleiași
solicitări, în atenția Serviciului tehnic al Primăriei, să întocmească de urgență „...
proactul și devizul monumentului ce urmează să se ridice pe Câmpul Libertății
din Lugoj, în amintirea zilelor de însemnătate istorică pentru acest oraș și jur.
Pentru orientarea Dv. Vă informăm că în bugetul anului în curs este prevăzută
în acest scop suma de 50.000 Lei...“
„Monitorul Oficial“ al județului Severin nr. 4/29 ianuarie 1927 va aduce
la cunoștința pretorilor și primăriilor faptul că în foarte multe comune rurale
s-au ridicat monumente comemorative eroilor căzuți în Primul Război Mondial,
dar fără a se înștiința comitetul central al Societății „Mormintele eroilor căzuți
în război“, drept pentru care monumentele respective nu figurează în registrele
organizației în cauză.
Ca atare, comitetele de inițiativă particulară, care au adunat fonduri
financiare și au ridicat asemenea monumente, erau invitate să comunice la
București datele esențiale despre monumente (denumirea localității, anul
ridicării, o scurtă descriere, eventual o fotografie și/sau chiar proiectul).
Pe 5 februarie 1927, Primăria Lugoj, sesizată de Prefectura Severin, va
comunica atât la Prefectură, cât și la București, către Societatea „Cultul Eroilor“,
faptul că în cimitirul ortodox din localitate s-a ridicat un monument al eroilor, la
inițiativa căpitanului Ioan Iorga, fost delegat al Societății „Mormintele eroilor
9