Page 11 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

(pentru a lua parte la „cruciada” antiotomană din anul Desigur că marșul executat de suveranul maghiar și
1462) , el aflându-se pe 15 iulie 1462 încă la Buda, de unde armata sa către frontiera sudică a voievodatului ardelean a
3
va pleca spre Seghedin (oraș din sudul Ungariei, numit în fost unul exagerat de încet (evident că deliberat), astfel că
maghiară Szeged), prezenţa sa aici fiind semnalată la 10 „etapele prelungite ale [acestei] înaintări, căreia i-au trebuit
4
august . Abia pe 17 septembrie va ajunge în Transilvania, mai mult de trei luni pentru a parcurge drumul de la Buda
la Turda, ca apoi să înainteze spre Sibiu, cetate în care îşi va la Brașov, aruncă o puternică îndoială asupra sincerității
5
face intrarea în preajma zilei de 26 septembrie . După câteva intenției lui Matei (Matia Corvin – n.n. T.C.) de a intra într-
zile, mai precis la 30 septembrie, va porni către Braşov, oraș adevăr în război cu turcii printr-o campanie de restaurare (a
în care va ajunge doar pe la finele lunii octombrie și „unde lui Dracula – n.n. T.C.) în Țara Românească” .
7
s-a întâlnit cu Țepeș” . 1448; din iulie (înainte de 3) 1456 până în noiembrie (înainte de
6
Iancu de Hunedoara 555, Editura Eurostampa, Timişoara, 2011, 26) 1462 şi din octombrie (după 7)/noiembrie (înainte de 8) până
p. 15, 27] și a fost „ultimul mare cruciat european” [Ioan-Aurel la sfârşitul lunii decembrie a anului 1476, posibil chiar până la
Pop, Numele din familia regelui Matia Corvinul: de la izvoarele începutul lunii ianuarie (sigur înainte de 10) 1477 (Constantin
de epocă la istoriografia contemporană, în „Studii şi materiale Rezachevici, Enciclopedia domnilor români. Cronologia critică
de istorie medie”, XXVI, Bucureşti, 2008, p. 138]), Matia Corvin a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, vol. I [Secolele
este considerat drept unul dintre cei mai de seamă suverani ai XIV-XVI], Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 101, 103,
Regatului Maghiar („dacă nu chiar cel mai mare, căci în vre- 115, 117, 801, 802).
mea lui Ungaria a cunoscut maxima sa expansiune teritorială” 7 Şerban Papacostea, Cu privire la geneza şi răspândirea
[Tiberiu Ciobanu, op. cit., p. 193]), el domnind asupra acestuia povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Ţepeş, în „Roma-
între 1458-1490 (Istoria lumii în date, p. 564). noslavica” XIII, Bucureşti, 1966, p. 160-161. Cu toate că în vara
3 „Deși regele Ungariei primise stipendii (ajutoare anului 1462, Dracula a ieșit victorios din războiul cu invadatorii
– n.n. T.C.) bănești însemnate din Italia (îndeosebi din partea turci (obținând împotriva acestora o măreață biruință cu ocazia
papalității și a Republicii Venețiene – n.n. T.C.) pentru a lupta temerarului atac executat [în noaptea de 16 spre 17 iunie 1462] de
împotriva turcilor, el a lăsat tot greul campaniei numai pe umerii mica sa oștire [condusă personal de el în luptă] asupra uriașei armate
lui Țepeș” (Radu Ștefan Ciobanu, Pe urmele lui Vlad Țepeș, turcești [care îl avea în frunte pe însuși sultanul Mahomed al II-
Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 214). lea Cuceritorul Constantinopolelui, ce a domnit asupra Imperiului
4 Ibidem. Otoman între 1444-1446 și din 1451 până în 1481 – Istoria lumii
5 Ştefan Andreescu, Vlad Ţepeş Dracula între legendă în date, p. 567], aflată în tabăra de lângă Târgoviște, strălucită
şi adevăr istoric, ediţia a II-a, revăzută, Editura Enciclopedică, victorie intrată în istorie sub denumirea de „Atacul de noapte”
Bucureşti, 1998, p. 150. [Tiberiu Ciobanu, Marea campanie sultanală din vara anului
6 Radu Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 214. Aici va rămâne 1462 întreprinsă în Țara Românească și „Atacul de noapte”,
până în primele zile ale lunii decembrie, când va decide să în Vlad Țepeș și «Atacul de noapte» 555, Editura Eurostampa,
se reîntoarcă în Ungaria, revenirea lui la Buda având loc pe Timișoara, 2017, p. 99-172]; Campanie sultanală = acțiune
drumul care trecea prin cetatea Mediașului (unde se găsea militară de amploare condusă personal de sultan), silindu-l pe
în 11 decembrie) și prin cea de la Sebeș, unde a ajuns în 13 Mahomed al II-lea să se retragă, împreună cu rămășițele forțelor
decembrie (Ştefan Andreescu, op. cit., p. 150), și, apoi, prin sale militare, la sud de Dunăre (Istoria militară a poporului
Baia de Criș, unde se afla în 18 decembrie 1462 (Eudoxiu de român, vol. II, Editura Militară, București, 1984, p. 270-285),
Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. II/2, din păcate, Vlad Țepeș nu a putut să profite în totalitate de
București, 1891, doc. nr. CXVIII-CXIX, p. 140). Informații cu remarcabila sa performanță, căci, acum, Ţara Românească era,
privire la itinerariul transilvănean al lui Matia Corvin, vezi în practic, împărţită în două, fratele său mai mic, Radu cel Frumos
Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, (ce a domnit între 1462-1475, cu trei întreruperi [Istoria lumii
tom. VI (îngrijit de Gustav Gündisch), Editura Academiei în date, p. 568]), controlând, cu ajutorul turcilor, cea mai mare
R.S.R., Bucureşti, 1981, doc. nr. 3291-3292 (p. 124), doc. parte din teritoriul acesteia, în vreme ce el îşi va menţine autoritatea
nr. 3295-3299 (p. 126-129) și doc. nr. 3301-3307 (133-138). asupra regiunii nord-estice a statului medieval românesc sud-
Supranumit și Dracula, Vlad al III-lea Ţepeş a fost fiul lui Vlad carpatin, unde începuse, din septembrie 1462, să fie sprijinit de
al II-lea Dracul (la rândul său fecior nelegitim al lui Mircea cel către Ştefan cel Mare* (Radu Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 212-
Bătrân [ce a cârmuit statul medieval românesc sud-carpatin 213, 301). În cele din urmă, primind un substanţial sprijin militar
între anii 1386-1418 – Istoria lumii în date, p. 567], acesta a turcesc, fratele lui Țepeș reuşeşte să-l determine pe acesta să se
condus Ţara Românească între 1436-1442 şi din 1443 până în retragă spre munţi. Deşi dispunea încă de o oştire cu efective
1447 [Ibidem]) şi al doamnei Anastasia (una dintre fiicele lui destul de considerabile, fiind însă trădat de către majoritatea
Alexandru cel Bun [Virgil Ciocâltan, Între sultan şi împărat: boierilor (Barbu T. Câmpina, Complotul boierilor și „răscoala”
Vlad Dracul la 1438, în „Revista de istorie”, XXIX, nr. 11, din Țara Românească în iulie-noiembrie 1462, în Studii și
Bucureşti, 1976, p. 1777, 1782], domnul Moldovei între 1400- referate privind istoria României, I, București, 1954, p. 613-
1432 [Istoria lumii în date, p. 569]). El a domnit asupra Țării 624), Vlad Ţepeş va pleca în Transilvania, în primele zile ale
Românești în trei rânduri, şi anume din octombrie (înainte de 17- lunii octombrie, unde, timp de „cinci săptămâni sau mai mult”
19) până la începutul lunii noiembrie (sigur după 31 octombrie) (Michael Beheim, Gedicht über den Woiwoden Wlad II Drakul,

Pag. 9