Page 9 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

În unele părți însă, garderobele, ceasornicele etc. zdrobite cu desăvârșire. Teatrul V. Emanuele, se părea
rămăseseră la locul lor. Cu cât înaintam în interiorul ca aspect a se fi resimțit mai puțin de marele dezastru.
orașului, cu atât se simțeau mirosurile exalate de Vizavi de Teatrul V. Emanuele, dintr-o casă cu 5 etaje, a
resturile omenești îngropate în dărâmăturile caselor. cărei fațadă singură căzuse, lăsând a se vedea interiorul
Din distanță în distanță, vedeam câte o casă arzând, și camerelor, fui izbit de un tablou înfiorător.
de mai multe ori a trebuit să trec pe lângă ruine arzânde La etajul de sus se putea observa un pat, la marginea
și fumegânde, pentru a putea să-mi continui drumul. căruia se vedeau atârnând ambele membre inferioare ale
Echipe de pompieri apăreau ici și colea, mai stingeau unei femei. Partea superioară a corpului era acoperită de
din incendii, ca apoi să se repeadă în alte părți, în care sfărâmăturile tavanului. Soldații și câțiva civili se uitau
incendiul izbucnise din nou. cu groază la acest tablou înfiorător. Trecând mai departe,
Întâlneam pe câte un proprietar cu câțiva lucrători, simții un miros dulce și frumos, care se accentua cu
armați cu diferite sape, topoare etc., îndreptându-se prin cât înaintam. Văzui o parfumerie distrusă, iar sticle de
dărâmături spre casele lor, pentru a cerca dacă s-ar putea parfum sparte, răspândite în toate părțile. Din distanță
scoate câte ceva din ceea ce avuseseră. De multe ori în distanță, se vedeau sentinele păzind dărâmăturile,
însă, trebuiau să caute cu de-amănuntul, căci casele erau spre a nu se fura obiecte, având ordinul expres de a
dărâmate în așa mod, încât cu mari greutăți mai puteau împușca pe oricine ar voi să ia din ele. Auzisem că, cu
recunoaște locurile unde avuseseră proprietățile. o zi înaintea sosirii mele în Messina, fuseseră împușcați
Priveliștea ce ți-o prezenta un magazin de sticlărie doi indivizi care furaseră câteva ceasornice, tablouri etc.
era îngrozitoare: cești, pahare, farfurii, lămpi etc. toate Cu cât înaintam în interiorul orașului, cu atât greutățile
sfărâmate, încât formau deasupra solului o înălțime de a trece erau mai mari, dărâmăturile caselor astupând
de peste un metru. Într-un magazin cu obloanele trase complet drumul. Cu toate acestea, umblam pe deasupra
se auzeau țipetele deznădăjduite ale unei pisici, care, dărâmăturilor, căutând a-mi da singur seama de urmările
probabil, fusese închisă în graba fugii. întregului dezastru. Deocamdată, zării înaintea mea o altă
În strada Degli Argutieri, mirosul de cadavre echipă de soldați, care se îndrepta, cât de repedea putea,
devenise insuportabil. În Via del Forno Scoverto, mi-a fost bineînțeles, spre o casă cu trei etaje.
cu neputință a mai trece, deoarece sfărâmăturile diferitelor Imediat, sărind peste dărâmături, căutai a-i ajunge.
case închiseseră drumul, și între sfărâmături se formaseră Îi văd urcându-se pe dărâmături și oprindu-se în fața
adevărate abisuri, în care nu puteai a te aventura fără ferestrei la al doilea etaj. Îi ajung, și întrebând sergentul
primejdie. Printre sfărâmături, vedeai fel de fel de obiecte, ce conducea echipa ce s-a întâmplat, îmi răspunse că
parte din ele arse, și cu mare greutate mai recunoșteai ce unui soldat i s-a părut a fi auzit gemete venind din casa
fuseseră înainte. M-am urcat până la punctul culminant unde ne aflam. Soldații începură, cu topoarele, a sparge
al dărâmăturilor, și era înfiorător tabloul prezentat de jur- câte puțin și cu precauțiune ușa celui de-al II-lea etaj,
împrejur de aceste sfărâmături. O liniște de moarte domnea deoarece etajul de deasupra era prăbușit. Unul din soldați
acolo, unde până acum câteva zile era o întreagă viață. pătrunse în interiorul casei, căută aproape 10 minute, ce
Din când în când, ciocănituri depărtate de topoare pentru noi erau secole, și, strigând din când în când, se
ale soldaților mai turburau tăcerea ce te înspăimânta. A întoarse, spunând că a căutat peste tot, dar n-a găsit nicio
trebuit să ocolesc strada, spre a trece în partea cealaltă a persoană moartă sau vie.
Viei del Forno. La o florărie, flori, coroane, ghivece erau Întorcându-mă spre port, la fiecare câțiva pași mă
trântite în neorânduială pe jos. Grand Caffé Restaurant întâlneam cu nenumărate echipe de soldați. În întreaga
Durlio era complet sfărâmat: vitrine, oglinzi, mese, Messină, nu puteai să vezi decât soldați și numai câțiva
scaune zdrobite în așa mod, încât abia mai recunoșteai locuitori rămași, care așteptau acum să plece, veniți și ei
ceea ce fuseseră. Vizavi, incendiul unei case luase de curând din diferite orașe.
proporții grozave, fără ca vreun ajutor să vie de undeva. Serviciul sanitar era foarte redus, limitat numai la
Oricât de numeroase erau echipele de soldați, toată câteva porturi și la transformarea în parte a vasului Savoia
munca enormă depusă de ei era prea mică, comparativ în spital, deoarece nu mai rămăseseră decât foarte puțini
cu greutățile ce aveau de întâmpinat. Căci e la mintea răniți, și aceștia ușor, ceilalți, grav, fiind deja transportați
fiecărui om de a-și închipui tabloul ce-l prezenta o stradă, pe la Catania, Palermo, Napoli etc.
având, și dintr-o parte, și din altă parte, zidurile caselor Am luat un vaporaș, cu care am trecut la Reggio,
cu 3-4-5 etaje prăbușite complet, astupând strada; cum unde nu am stat decât 3 ore, în care timp am căutat să văd
s-ar mai fi putut căuta nefericitele victime, căzute pradă și aici urmările dezastrului, care, negreșit, erau mult mai
dezastrului îngrozitor? La o tipografie, presă, mașină mici decât cele din Messina.

Pag. 7