Page 4 - Revista Morisena_nr_2_2016
P. 4

MORISENA nr. 2/2016



              Apoi, fiecare dintre cele 12 fortificații bănățene   și Žabalj. De asemenea, și alte locuri (alius similis lo-
                                                          22
        din volumul 21 are, în fapt, două planuri; unul înainte   cum) fortificate intra ripas fluminum Marusii & Tibisci
                                                          23
        și altul după  demantelare. Problema demantelării fortifi-  in  Temisvariensibus  Territoriis  (i.e.  în  Banatul  istoric)
                   24
                                                              urmau să fie demolate și niciodată refăcute (reædificari
                                                              non possint) . Veress indică faptul că există două seturi
                                                                         29
                                                              de planuri pentru fiecare fortificație bănățeană , dar nu
                                                                                                        30
                                                              realizează   ilogica  situație  în  care  se  plasează prin
                                                                       31
                                                              datarea 1697.
                                                                   Văleatul hazardat a lui VERESS Endre a fost pre-
                                                              luat necritic de către Gheorghe SEBESTYÉN în 1984 ,
                                                                                                               32
                                                              iar de la el s-a lățit în istoriografia română  și maghiară .
                                                                                                               34
                                                                                                   33
                                                              Dar arhitectul nostru autor a mai făcut un pas discutabil;
                                                              a postulat că locația Egris este Igriș  (jud. Timiș), fără a
                                                                                              35
                                                              și argumenta această opțiune , care s-a împrăștiat și
                                                                                          36
                                                              ea  prin  istoriografie .  Sebestyén  a  publicat  și  harta
                                                                                 37
                                                              Egris-ului  de  dinainte  de  distrugerea  fortificației  (Fig.
                                                              2). Din păcate, a folosit pentru aceasta o reproducere după
                                                              un microfilm  alb-negru, care nu este de cea mai bună
                                                                          38
                                                              calitate . La  aceasta  s-au  adăugat  precarele  mijlo-
                                                                    39
                    Fig. 1. Cetatea Mehadia demolata 24       ace tehnice existente în tiparul românesc în ultimul
                                                                   29  ... what other Place foever be found, ..., between the Banks of the
                                                              Marofche and the Teysse, in the Territorys of Temeswaer, shall be demolish’d by
        cațiilor bănățene  a apărut doar prin prevederile tratatului   the Imperialists, on this Condition that they shall never be rebuilt by virtue of
                       25
        de la Karlowitz , dintre împăratul Leopold I și sultanul   any other Treaty. And the said Country of Temwawaer shall be left altogether
                      26
                                                              free; and no other Places, either greater or lesss, which have the appearance of a
        Mustafa  al  II-lea,  semnat  pe  26.01.1699.  În  Articulus   Fortification, shall hereafter be built, either in the said Places, or near the Banks
        secundus  al acestuia se prevedea expres și distrugerea   of the Marosche and the Teysse (Whatley, 1732, p. 292).
                27
        de către imperiali a fortificațiilor de la Caransebeș, Lu-  Articolul doi mai prevedea și interdicția de a ridica noi fortificații în
        goj, Lipova, Cenad, Novi Kneževac , Bečej, Zrenjanin   regiunea bănățeană în următorii 25 de ani.
                                         28
                                                                   30  Veress, 1906, p. 9; de exemplu, 47. Egris  48. Ugyanaz lerombolva
              22  Betskerek/Zrenjanin, Csanád/Cenad, Lippa/Lipova, Vepries, Facset/  (aceeași demolată - tr.m.).
        Făget, Lugos/Lugoj, Zsidóvár/Jdioara, Karánsebes, Egris, Bogcsán/Bocșa, Me-     Reproduceri ale acestor planuri pot fi achiziționate contra cost de
        hádia și Versetz/Vârșeț.                              la Biblioteca Universitaria di Bologna, IT. Separat trebuie plătit și dreptul de-a
              23  Lipova are chiar două reprezentări ale situației ante, probabil reali-  publica imaginile cumpărate.
        zate în momente diferite.                                  31  păcat în care cad și cei care l-au preluat necritic!
              24  un exemplu de cum arată un astfel de plan al unei cetăți demantelate   32  Sebestyén, 1984.
        este oferit de către Liviu Groza prin cazul Mehadiei (Groza, 1998, p. 46, Fig. nr.   33  Printre alții Luminiţa MUNTEANU-DUMITRIU (Munteanu-Du-
        11: Cetatea Mehadia demolata) (Fig. 1).               mitriu, 1988), Florea JEBELEAN (Jebelean, 2009).
              25  din păcate, în istoriografia bănățeană și românească nu există un   34  prin Adrian A. RUSU (Rusu, 2000); pe filiera Veress la KISARI
        studiu dedicat acestei probleme.                      BALLA György (2005).
              26  din păcate, în istoriografia română nu există o traducere/editare accepta-  35  referitor la mănăstirea cistercienilor din Igriș vide Rusu, 2000b, pp.
        bilă a întregului tratat; de aceea, trebuie încă se ne mulțumim cu ce avem la îndemână   153‒154; Móré Heitel, 2010, pp. 49‒61 (Igriș), 211‒220.
        (vide Guboglu, 1974, pp. 502‒503*; pentru întregul tratat, Groza, 1998, pp. 112‒120).  36  personală? (Sebestyén, 1984, p. 46 (plan 48). Prin cele doar 6 rân-
              * dacă traducerea efectuată de Mihail Guboglu ‒ ... tot ce se găsește pe   duri de text, Igrișului i se alocă cel mai puțin spațiu în cadrul studiului; o analiză
        pămîntul Timișoarei, mărginită cu malurile de dincoace ale apelor Mureș și Tisa, de   superficială a lui Gh. Sebestyén, care a luat în considerare doar posibilitatea ling-
        azi încolo să nu (sb.m.) fie dărîmat de zisul cezar ... ‒ este corectă**, trebuie să ne în-  vistică E (l.m.) -> I (l.r.) și S (l.m.) ≡ Ș (l.r.).
        trebăm dacă nu cumva varianta otomană a tratatului avea alte prevederi față de varianta   37  Printre alții Luminiţa MUNTEANU-DUMITRIU (Munteanu-Du-
        latină a acestuia?                                    mitriu, 1988); Adrian A. RUSU, 2000*; Florea JEBELEAN (Jebelean, 2009);
              ** este preluată necritic în Dudaș et alii, 2004, pp. 104‒105 (fără a se cita   on-line  http://www.medievistica.ro/biserici/obiective/igris/index.html  (accesat
        sursa textului şi traducătorul); Hațegan, 2005, pp. 279‒280 (cu indicarea sursei).  12.02.2016).
              27  Quæ verò intra prædictos limites sita sunt loca, nempè Caranse-   * Egres  (Agris  -  sic!  Igriş - n.m.)**: A  települést,  ahol  az  egyik
        bes, Lugas, Lippa, Csanad, Kis Canisia, Betsche, Betskerek, & Sablia citerius,   legkorábbi cisztercita kolostort alapították, valószínűleg a 16. században me-
        & intra præconstitutos ante præsens bellum limites antiquos Transylvaniæ, ac   gerősítették. Ezt azonban csak Marsigli rajzából ismerjük. 87
        secundùm prædeclaratam rationem intra ripas fluminum Marusii & Tibisci in   87  Sebestyén 1984. (11. jegyzetben i. m.) p. 46., 48. (Rusu, 2000).
        Temisvariensibus Territoriis qualiscunque alius similis locum reperiatnr (sic!),    ** vide și nota 68.
        eâ  conditione  destruantur,  per  Cæsareos,  ut  vi  pactorum  ampliùs  reædificari   38  Direcția Generală a Arhivelor Statului (azi, Arhivele Naționale ale
        non  possint.  Et  prædicta  Regio  Temisvariensis  omninò  libera  relinquatur;  &   României - n.m.), București, Fond Italia, rola 39, clișeele 616‒637; conținutul
        imposterum neque in dictis hisce locis, neque propè ripas fluviorum Marusii   microfilmului* i-a fost semnalat de către Costin FENEȘAN (Sebestyén, 1984,
        atque Tibisci alia vel majora, vel minora loca, quæ possint speciem fortifica-  p. 41, nota 1).
        tionis exhibere, exstruantur (Instrumentum Pacis, ..., broşură tipărită în limba      * doar atât?
        latină in Civitate Nostra Viennensi şi datată die decimâ sestâ Mensis Februarii,   39  pe microfilm au apărut dungi, care sunt vizibile pe reproducerea
        Anno millesimo sexcentesimo nonagesimo nono (i.e. 16.02.1699 - n.m.; HKA,   Sebestyén datorită frecării mecanice existente în momentul folosirii aparatelor
        27, cadrele 165‒152).                                 de redat existente în arhivele românești, aparate care sunt antediluviene.
              28  Kis Canisia nu este Kanjiža, RS (i.e. Stara Kanjiža / Kanizsa / Ma-   Toate planurile fortificațiilor bănățene ante demantelare au fost repro-
        gyarkanizsa) de pe malul drept al Tiszei, ci Küciük-Kanizse (l.tr.) / Klein Kanisa   duse color la o calitate acceptabilă de către KISARI BALLA György în anul
        de pe malul bănățean al râului.                       2005 (Kisari Balla, 2005, pp. 184‒188 / 298‒304).

        Pag. 2
   1   2   3   4   5   6   7   8   9