Page 7 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

Fig. 7. Egris (Igriș) loca deserta pe Mappa Geographico
Limitanea (squellette - n.m.), [1703]

Fig. 9. G. M. Visconti, Mappa della Transiluania ..., 1699

Ezeriș (Ezeres - l.m.) din jud. Caraș-Severin, RO. Loca-
69
litatea a fost cunoscută drept Egrus (1319), Egreus (1437),
Eserisch (1761), Ezeres și Ezeris (1808) , Egres (1360),
70
Egreus (1418) , Hıg’ıruš (1554), Hıg›ıriš (1569), Hecseris
71
(~1700) , Esseriss (1717) , Egeris , Egris (1699, 1709 ,
74
75
72
73
1728 ), Eseresch pe Josephinische Landesaufnahme .
77
76
Fig. 8. Sectio XXXIII Pars Confinium ... Mappa
Geographico Limitanea, [1703] Conform hărții lui Visconti, localitatea este pe drumul de
la Karansebes la Bocksa (Fig. 9). Acest drum reprezintă o
78
Cei care au avut curiozitatea să studieze atent harta problemă deoarece la Visconti el este aproape perpendicular
79
Transilvaniei realizată de Giovanni Morando VISCONTI în pe cele două cursuri de apă , pe care le și traversează (Fig.
anul 1699 au avut posibilitatea să constate că aceasta mai 10), în timp ce pe harta realizată de officina Marsigli acesta
conține o locație numită Egres, care este localizată în zona este paralel cu o apă (Fig. 11, 14). În fapt, este foarte posibil
80
de est a Banatului, „între” Lugos/Lugoj – Szydouar/Jdioara ca pe cele două hărți să nu fie reprezentat același drum .
– Karansebes – Karacsoua/Carașova – Bokcsa/Bocșa, iar 69 în anul 2005, fără vreo argumentație, KISARI BALLA György oferă
aici apare și o fortificație (Fig. 9). această identitate când publică planul fortificației Egris (Kisari Balla, 2005, p.
Chiar și ordinea fortificațiilor supuse demantelării 187/303: 40. Ezeres ‒ Egris; (Krassó-Szörény vm.) / (Ezeriș, RO)).
din volumul marsiglian ‒ Szeged, Csanád/Cenad, Arat/ 70 Vistai, I, p. 272: Egres 3. (cu întreaga bibliografie).
66
71 Ilieșiu, 2011, p. 121.
Arad, Lippa/Lipova, Vepries, Facset/Făget, Lugos/Lugoj, 72 Conscriptio Districtuum (Binder, 1970, p. 67: Districtus Bokcsa:
Zsidóvár/Jdioara, Karánsebes, Egris , Bogcsán/Bocșa, Me- Hecseris / Districtul Bocșa: Ezeriș).
67
hádia, Versetz/Vârșeț ‒ indică faptul că și Egris este în zona 73 Engel, 1996, p. 51, 63, 173: [nr.] 620: Hegyeres (Hegyerös).
74 Mappa Von dem Werschezer District. ... Im Jahr 1718. et 1725.
de est a regiunii bănățene. Acest Egres / Egris este comuna 75 harta regatului Ungariei realizată de Johann Christoph MÜLLER .
68
62
este înfățișată doar regiunea la două ore distanță față de graniță (Deák, 2005, p. 18). 76 hărțile tip „Mercy” (1728).
* pe malul bănățean al râului Tisza, vis-à-vis de Titel, RS. 77 Sectio 119: Werschezer District gegend beÿ Eseresch und Vassiova.
66 Veress, 1906, p. 9. 78 un astfel de drum nu apare pe Mappa \ Von dem \ Werschezer \ Dis-
67 Marsigli folosește forma Egres în documentele sale scrise în limba trict. \ Worinnen alle bewohnte Dorffschaften, Sambt denen Prædien, Flussen,
latină și italiană (Relazioni, II, p. 487, 509), dar și pe alte hărți realizate de cuplul Morasten, Sandbergen \ gebürg und Waldungen enthalten, nach vorgenomme-
Marsigli‒Müller apare forma Egris (vide Kisari Balla, 2005, p. 196, 328‒329: ner Geometrischer accurater abmessung. \ Im Jahr 1718. et 1725. [Legenda:]
69-70. [Temesi -sic! Bánság] / [Banatus Temisvariensis]; hartă manuscris, Bewohnte Dorffer / Ohnbewohnte Dorffer oder Prædien / Districts granitz \ Mas
acuarelă color, 58 × 41 cm, scara [~1:700000], realizată ~1702‒’03 de către J. C. stab von 6000. Geometrischen Schritten, Zweyen Stunden, oder Einer Teütschen
Müller și L. F. Marsigli. Egris este lângă Boccsan și la „SE” de ea). Meil; hartă manuscris, copie color, 87 × 57,5 cm, scara [1:122000], disponibilă
68 Pe harta lui Visconti, localitatea Hezeriș (comuna Coșteiu, jud. Ti- la Hadtörténeti Intézet és Múzeum, Budapest, HU, Fondul B IX Ausztria–Ma-
miș), ar fi apărut la „stânga” de Lugos și acolo nu este nimic înregistrat. gyarország • B IX c szaktudományos térképek (XVIII. századtól 1918-ig), cota
La începutul sec. XVIII, nu mai poate fi vorba de Egres (i.e. Ágris, B IX a 668.
Agriș; Dolna ve Gorna Ag’rıš -l.tr.), la NE de Ferendia (jud. Timiș), care mai 79 Din păcate, pe plan nu sunt menționate numele celor două cursuri
supraviețuia toponimic prin V(ale). Agris încă și în a doua jumătate a sec. XIX de apă. Pot fi ele râulețul Tău și pârâul Crăioane? Tău, care strabate satul Eze-
(vide Franziszeische și Franzisco-Josephinische Landesaufnahme), care este riș, îşi are izvoarele la poalele Muntelui Semenic, deasupra comunei Târnova
deja doar o pustă în a doua jumătate a sec. XVI (Engel, 1996, p. 51, 21, 172: [nr.] (Monografie, 2006, p. 8). După un curs de 65 de km, râulețul Tău se varsă în
612). Identificarea lui PÁLFFY Géza este de verificat (Pálffy, 2011, p. 194: 253. râul Pogăniș.
Egres - Egres, Krassó m[egye]. (Agriş (sic?) RO); vide și nota 116). 80 Josephinische Landaufnahme, Sectio 119: Werschezer-District ge-
Pag. 5