Page 5 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

deceniu comunist, astfel încât reproducerea din re- Această imagine coruptă a Luminiţei MUNTE-
vistă lasă de dorit . ANU-DUMITRIU este preluată apoi, prin copiere,
40
În 1988, probabil nemulțumită de calitatea de către Florea JEBELEAN (2009) și s-a infiltrat
44
reproducerii, Luminiţa MUNTEANU-DUMITRIU, „cură- deja în spațiul virtual .
45
ță“ imaginea Egris-ului pe care o publică drept Igriș în Gheorghe SEBESTYÉN considera că fortificațiile
41
cartea Itinerare arheologice bănăţene (Fig. 3), oferind reprezentate [la Egris] se compun dintr-un val de pământ
42
și un șanț, care înconjură o dublă cetate cu câte un acces,
46
peste pod. Tipologic, ambele par a data din secolul al XVI-
lea . Ce nu a văzut el pe microfilm este faptul că și incinta
47
mică este înconjurată și pe latura sa de „NE” de un șanț cu
apă și că, de fapt, sunt trei poduri (Fig. 11, 14).
Dacă acceptăm, și de ce nu am face-o?, definiția pen-
tru cetate ca fiind un spațiu restrâns, protejat de fortificații ,
48
propriu Evului Mediu și epocii premoderne , într-adevăr, la
49
Egris avem de-a face cu o cetate. Dar mănăstirea de la Igriș
era ca o munito castro , care a fost asediată cu multe mașini
50
de război (multis machinis) de către mongoli în anul 1241,
ne spune prelatul Rogerius în cântecul său de jale. Și nici
urmă de zid de piatră pe planul original al Egrisului!
51
Realizată în 1721, harta Mappa Von den Csanader
District ne indică faptul că, din punct de vedere geografic,
52
fortificația Egris este imposibil să fi fost localizată la Igriș
53
Fig. 2. Egris ‒ Gheorghe SEBESTYÉN, 1984 deoarece aici nu există cele două ape care apar pe planul
retranşamentului (Fig. 11, 14). Aranca curge mai la sud de
Igriș (Fig. 4) iar „afluenții” acesteia, care izvoresc din Aran-
ka palus (Fig. 6), sunt perpendiculari pe cursul Mureșului
fără să-l atingă și curg spre SV. A presupune o fortificare a
(întregii?) localității în prima jumătate a sec. XVI , care să
54
55
44 Jebelean, 2009, p. 13: Foto nr. 6. Planul cetății Igriș, după desenul
lui Marsigli din anul 1697. (Luminiţa Munteanu-Dumitriu, Itinerare arheologice
bănăţene, pag. 40).
45 http://www.medievistica.ro/biserici/obiective/igris/index.html (ac-
cesat 12.02.2016).
46 ..., unde se află și o cetate (sb.m.), semnalată de Marsigli, la 1697,
... (Munteanu-Dumitriu, 1988, p. 39).
47 Sebestyén, 1984, p. 48.
48 iar un șanț cu val este o fortificație.
49 Rusu, 2005, p. 61.
50 fortăreață întărită (Popa-Lisseanu, 1935, p. 91); întărită „ca o
Fig. 3. Egris ‒ Luminiţa MUNTEANU-DUMITRIU, 1988 42 cetate” (Rusu, 2005, p. 563). Traducerea nu este destul de fină deoarece munito
implică și zid.
51 doar în planul Luminiţei MUNTEANU-DUMITRIU (Fig. 3) îl
avem din belșug!
drept sursă a acesteia articolul lui Gh. Sebestyén . În 52 Mappa \ Von den \ Csanader \ District. \ Worinen Alle bewohnte
43
fapt, prin acțiunea de «curățare», Luminiţa MUNTEANU- Dorffschafften, Sambt denen Prædien, flüssen, \ Morasten und Waldungen en-
DUMITRIU pervertește harta Egris-ului deoarece elim- thalten, nach Vorgenommener Geome=\trischer accurater abmessung im Jahr
ină din ea câteva elemente existente în desenul original și 1721. [Legenda:] bewohnte dörffer, / Unbewohnte dörffer / Districts granitz \
Mastab von 6000. Geometrischen Schritt oder Zweÿen Stunden; hartă manus-
adaugă altele inexistente. Astfel, dispar cartușul gol, secți- cris, copie color, 75 × 55 cm, [1:126000], disponibilă la Hadtörténeti Intézet és
unea prin șanțul fortificației și drumul de-a lungul apei din Múzeum, Budapest, HU, Fondul B IX Ausztria–Magyarország • B IX c szaktu-
josul planului și apare o incintă pătrată în colțul de sus al dományos térképek (XVIII. századtól 1918-ig), cota B IX a 619.
53 se poate specula asupra existenței unei albii antropice, dar astfel
incintei mici precum și ce pare a fi o nouă poartă sub cea doar certificăm existența unei prea bogate imaginații.
existentă în dreapta fortificației. Fiind realizat în culoarea 54 A [Egres (i.e. Igriș - n.m.)] települést, ..., valószínűleg a 16. század-
galbenă, care a pălit de-a lungul timpului și pe originalul ban megerősítették (Rusu, 2000).
planului (Fig. 11), drumul care străbate fortificația nu este 55 Mănăstirea este desființată la începutul sec. XVI (ultima menționare
destul de clar pe reproducerea lui Gheorghe SEBESTYÉN 1501/’14). Din 1541 pare că adăpostește oștenii lui Petru Petrovici de Suraklin,
comite de Timiș și căpitan general al părților inferioare ale regatului ungar. În
și dispare cu totul la Luminiţa MUNTEANU-DUMITRIU. 1551, zona este cucerită de otomani iar mănăstirea dărâmată (Rusu, 2000b, p.
40 chiar dacă hârtia a fost dintre cele mai bune. 153; Móré Heitel, 2010, p. 49 și nota 3). În defterul din 1557 și cel din 1558,
41 o redesenează?! satul Igriș este menționat cu doar 4 case, iar în cele din 1559 și 1561 apare ca
42 Munteanu-Dumitriu, 1988, p. 40, Fig. 6. Planul cetății Igriș (sic!), sat pustiit (Borovszky, 1897, p. 162). În anul 1567, localitatea Egris (Igriș) era
după desenul lui Marsigli, din 1697. locuită de 8 familii (32 de suflete), iar în 1579 de 13 familii (45 membri) (Káldy-
43 BMIA, 53, 1984, 1 (Ibidem). Nagy, 2000, pp. 49‒50). La 15.03.1582, apar aici doar doi ciobani cu 368 de oi.

Pag. 3