Page 9 - Revista Morisena_nr_2_2016
P. 9

Revistă trimestrială de istorie



                                                              Marsigli, în calitatea sa de Commissario Cesareo, ordona
                                                              Supremum Vigiliarum Magistrum Dominum Ungar
                                                                                                               103
                                                              [, comandante de’ confini ,] demantelarea  fortificațiilor
                                                                                    104
                                                                                                   105
                                                              de la Faczet, Lugos, et Mehadia . Dar, înainte de distru-
                                                                                          106
                                                              gerea  fortificațiilor,  Marsigli,  împreună  cu  secretarul  său
                                                              personal,  Johann  Christoph  MÜLLER ,  ridicaseră  deja
                                                                                                107
                                                              planurile acestora. Este Müller  cel care realizează efectiv
                                                                                        108
                                                              desenele tuturor fortificațiilor din estul Banatului.
                                                                   L. F. Marsigli distinge patru categorii de locații forti-
                                                              ficate în estul Banatului ; prima este reprezentată de fortifi-
                                                                                  109
                                                              cațiile cu zid (munita) nominalizate (nominata), în articolul
                                                              secund al tratatului de pace de la Karlowitz (26.01.1701).
                                                              A doua categorie sunt cele nenumite (innominata) dar forti-
                                                              ficate cu zid, al treilea tip îl reprezintă cele nominalizate în
                                                              tratat dar nefortificate cu zid (non munita), iar ultima varie-
                                                              tate o reprezintă locațiile neamintite în tratat și nefortificate
                                                              cu zid. Printre cele din urmă, innominata et non munita ,
                                                                                                              110
             Fig. 13. Harta Topografică a României, scara 1:25000 93  se află și Egres. L. F. Marsigli folosește termenul de Monu-
                                                              mentum  pentru aceasta și afirmă că aici este nevoie doar
                                                                     111
              În luna septembrie a anului 1700, activitatea Com-  de 2‒3 zile de muncă  pentru distrugerea ei de către Haido-
                                                                                112
        missione  limitanea  ajunge  în  Banat . Aici,  pe  lângă  for-  pământul în așa fel ca să nu rămână nici cea mai mică urmă din aceasta (vide
                                        94
        tificațiile menționate expres în tratatul de pace de la Kar-  Groza, 1998, p. 31; Relazioni, II, p. 427 (non vide)).
        lowitz a fi demantelate (Caransebeș, Lugoj, Lipova, Cenad,   103  The commander of the frontier force, Captain Ungher ... (Stoye,
        Novi Kneževac, Bečej, Zrenjanin), existau și alte locuri a   1994, p. 210); sargente maggiore Ungher (Relazioni, II, p. 482). Numele apare
                                                              sub formele Ungher / Ungar.
        căror    retranşamente  urmau  să  fie  distruse.  Printre  aces-  104  conform scrisorii adresată împăratului de către Marsigli din campo
        tea  se  numărau  întăriturile  de  la  Făget,  Jidovar,  Kimin ,   di Bistra, la 14 marzo 1701 (Relazioni, II, p. 484).
                                                          95
        Mehadia, Egris, Bocșa, Vârșeț etc. . Chiar  dacă  cei  doi   105  ... levelling the earthworks and taking down the walls ... (Stoye,
                                       96
        reprezentanți în comisia de trasare a graniței, L. F. Marsigli   1994, p. 210).
                                                                   106  Relazioni, II, p. 509.
        și Kapucı Başı  Ibrahim Effendi, semnaseră la Slankamen,   107  Johann Christoph MÜLLER [* 15.03.1673, Vorstadt Wöhrd bei
                     97
        pe 23.04.1699, o înțelegere‒raport preliminar , prin care se   Nürnberg; † 21.06.1721, Wien]; matematician şi cartograf german, Genie-Offi-
                                               98
        prevedea că se va trece fără vreo întârziere la evacuarea și   zier (Ingenieurhauptmann) în armata habsburgică. După studii umanistice, devine
        distrugerea cetăților , nimic nu fusese făcut încă în regiunea   ucenicul lui Georg Christoph EIMMART, cel tânăr [* 1638; † 1705] pentru 4
                         99
                                                              ani. Eimmart îl recomandă pe Müller lui Luigi Ferdinando MARSIGLI, iar acesta
        Banatului istoric până în luna septembrie a anului 1700. Pe   îl angajează drept secretar şi cartograf personal (martie 1696 – 8.01.1704) (Stoye,
        10 noiembrie , Marsigli primește noi instrucțiuni din partea   1994, pp. 135–137, 153, 241). Lucrările sale sunt importante pentru că se bazea-
                   100
        împăratului Leopold I referitoare la activitatea sa în cadrul   ză pe observaţii şi măsurători directe.
                                                                   108  [Johann Christoph] Muller made careful drawings of places like
        comisiei. Printre acestea se numărau și ordinele de-a începe   Lugoj, Faget and Mehadia both before and after demolition (Stoye, 1994, p. 211).
        imediat distrugerea fortificațiilor și mutarea garnizoanelor   Nu există niciun motiv să credem că planurile fortificațiilor de la Arad, Lippa/Li-
        imperiale precum și de-a ignora granița Transilvaniei habs-  pova, Vepries, Zsidóvár/Jdioara, Karánsebes, Egris, Bogcsán/Bocșa și Versetz/
        burgice cu Valahia și Moldova . La data de 4 decembrie ,   Vârșeț nu au fost realizate tot de Müller (Deák, 2005, p. [26]). Din contra, indi-
                                                         102
                                  101
                                                              ciile pe care le avem conduc spre el.
              93  Direcţia Topografică Militară, Harta Topografică a României, sca-  109  Marsigli a trecut prin Arad, Lipova, Vepries, Făget, Caransebeș,
        ra 1:25000, ediția 1975(?), foile L-34-080-D-a; L-34-080-D-b; L-34-081-C-a;   Lugoj, Mehadia. Cercetări viitoare poate vor clarifica dacă el a ajuns și la Bocșa,
        L-34-080-D-c; L-34-080-D-d; L-34-081-C-c.             Jdioara, Ezeriș, Vârșeț.
              94  traseul lui Marsigli: Brod (18.08.1700) ‒ Szeged ‒ Arad (early in   110  ori nominata et non munita? (vide infra nota 112*). Dar Egris nu
        September) ‒ trece pe malul bănățean al Mureșului ‒ Lipova (întânire cu Kapucı   este nominata în art. II al Tratatului de pace de la Karlowitz.
        Başı  Ibrahim Effendi) ‒ Făget ‒ Lugoj (Stoye, 1994, pp. 202–203).  111  și am dificultăți în a descifra ce înțelegea în acest context Marsigli
              95  Kimin este încă neidentificată (Relazioni, II, p. 509).  prin acest cuvânt.
              96  Ciacova?                                         112  Primo qualiter in hac dependentia[de Caransebes] munita, et
              97  într-o traducere rigidă, Kapucı Başı înseamnă paznicul/gardianul   in Instrumento. Pacis secundo Articulo innominata, tamen sub hic annexa
        şef al uşii principale a seraiului otoman; este cel care primeşte însărcinări poli-  clausula Generali. Et qualiscunque alius similis locus reperiatur (subliniere
        tice în interiorul imperiului otoman. În documentele lui L. F. Marsigli întâlnim   Marsigli - n.m.).
        formele Capigi Bassi, Capigy Bassj, Capigi Pascia.             Contenta, e contra etiam munita, et hocce articulo nominata (i.e.
              98  Groza, 1998, pp. 121‒123.                   Pacis secundo Articulo -n.m.); partim etiam innominata, et in munita, partim
              99  Ibidem, p. 122: Articolul VII.              nominata et non munita loca inveniantur; ea sunt monumentum Egres (sb.m.),
              100  aceste hotărâri fuseseră luate la Wien pe 28.10. Pe 1.11. murea   et Sidovar (! -n.m.), ista vero solum Caransebes, innominata, et non muni-
        regele Spaniei, Carlos II, iar Războiul Succesiunii Spaniole bătea deja la poartă.  ta, Mehadia, Bochza, Faczet, Lugos, et Kimin, ultima vero Lugos solum*. De
              101  Stoye, 1994, p. 207. Aceaste decizii fuseseră luate la cel mai înalt   omnibus his Faczet, Lugos, et Mehadia, mediante Domini Supremi vigiliarum
        nivel pe 28.10.1700.                                  magistri  [Ungher]  impensa  laudabili  diligentia  ad  obsequendum  meae  sub  4
                                         103
              102   în  scrisoarea  adresată  lui  Ungar   (6.03.1701),  Marsigli  îi   Decembris praeter lapsi, et 21 Ianuarii currentis anni eidem communicatae in-
        amintește de intervențiile sale din 4.12.1700 și 21.01.1701* (Relazioni, II, p.   structioni  secundum  Suae  Caesareae  Maiestatis  clementissimam  intentionem,
        509; vide infra nota 112; Stoye, 1994, p. 210).       defacto totaliter demolita sunt.
                  * pentru demantelarea Mahadiei, care urma să fie făcută una cu       Simile spero secundum Dominorum Officialium et cuniculariorum
                                                                                                           Pag. 7
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14