Page 8 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

satul nelocuit sau prediul Egris în apropiere de Lugoj (Fig.
12). Acesta este satul Hezeriș (comuna Coșteiu, jud. Timiș),
la circa 5 km NNE de Lugoj, pe drumul care duce la satul
Valea Lungă Română.

Fig. 10. G. M. Visconti, 1699 (prelucrat)

Fig. 12. Mappa Von dem Caransebes und Lugoscher Disctrict, 1723

Numele localității apare drept Hegeres (1401, 1479),
Hegyeres (1480, 1488, 1568, 1581), Megyeres (1510,
1560), Heghyerÿs (1529), Hegherÿs (1534) , Egeres
85
(1567) , Egris (1723, 1728 ), Hezeresch (Josephinische
87
86
Landaufnahme, 1769‒’72). Repertoriile arheologice sunt
mute referitor la această locație. Geografia locului ne arată
că cele două izvoare ale pârâului Hezeriș se unesc chiar la
88
sud de actualul sat , și ar putea fi cele două ape care apar
89
pe planul Egrisului, iar un drum este indicat de harta dis-
90
Fig. 11. Egris ‒ J. Ch. Müller, 1701 81 trictuală din 1723. Dar cum aici este Dealu Zăcătoare (alt.
max. 205,3 m) (Fig. 13), este puțin probabil ca acesta să fi
Din punct de vedere arheologic nu este menționat fost fortificat cu șanț și este sigur că el nu poate accepta ‒
mai nimic în literatura de specialitate și nici nu se face vreo diferența de nivel este mult prea mare pentru o intervenție
82
91
menționare a vreunei fortificații medievale la Ezeriș . antropică ‒ porțiunile celor două (?) incinte fortificate prin
83
92
La o analiză superficială pare că mai există o altă po- care trece apă (Fig. 14). De asemenea, indicii directe ne
sibilitate; pe harta districtului Lugoj din anul 1723 apare îndrumă spre Ezeriș.
84
gend bey Eseresch und Vassiova, ne indică la Eseresch (Ezeriș) o încrengătură de ilen; hartă manuscris, copie color, 86 × 63 cm, scara [1:122000 sau 1:144000?],
drumuri de vale și de plai în toate direcțiile. disponibilă la Hadtörténeti Intézet és Múzeum, Budapest, HU, Fondul B IX
81 după Kisari Balla, 2005, p. 187/303: 40. Ezeres ‒ Egris (hartă ma- Ausztria–Magyarország • B IX c szaktudományos térképek (XVIII. századtól
nuscris color, acuarelă, 39 × 25 cm, fără scară). 1918-ig), cota B IX a 626.
82 CIMEC, Cod RAN 52767.01; Luca, 2010, p. 105: [nr.] 227: Ezeriş 85 Pesty, 1884, p. 112 (sic! 212 - n.m.)‒213.
(comună, judeţul Caraş-Severin): 86 Vistai, I, p. 272: Egres 4. Kr 3.
1. Vestigii preistorice. 87 hartă tip Mercy (1728).
a) În hotar, în obârşia Văii Trestiei, sunt amintite, fără alte precizări, 88 după doar 10 km se unește cu pârâul Biniș.
patru movile de pământ. 89 locația de pe harta districtuală din 1723 indică Dealu Zăcătoare
Bibliografie: Medeleţ şi Bugilan [Contribuţii la problema şi la reperto- drept vatră a satului medieval.
riul movilelor de pământ din Banat, În: Banatica, 9] 1987, p. 130. 90 parțial! Nu avem motive să credem că, în fapt, el nu se continua spre
83 Ţeicu, 2007; Ibidem, 2009; Ilieșiu, 2011, pp. 120‒122. satul vale lunga* chiar dacă acest lucru nu este indicat pe hartă.
84 Mappa \ Von dem \ Caransebes und Lugoscher \ District. \ Worinnen * azi, Valea Lungă Română, comuna Coșteiu, jud. Timiș
alle bewohnte und unbewohnte Dorffschafften, Flussen, Bergen, und Wäldern \ - 91 cu siguranță prin latura din dreapta a incintei mici trecea apă.
enthalten, nach vorgenommener accurater Geometrischer abmessung, im Jahr 92 printre care cele mai importante sunt ordinea planului în cadrul volu-
1723. [Legenda:] Bewohnte Dorfschafften, / ohnbewohnte Dörffer, / Districts mului marsiglian nr. 21 (între Caransebeș și Bocșa) și menționarea pe harta lui
Granitz \ Masstab von 6000 Geometrischen Schritten, oder Einer Teutschen Me- Visconti (1699) drept o fortificație care controlează drumul Bocșa‒Caransebeș.

Pag. 6