Page 11 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Pârâul Lozna are ca afluenţi pe partea stângă: Lozna Mică, la 1499 se găseşte la hotarele cu Glimboca şi Jdioara, ceea
Valea Cireşului, Valea Lupului, Negri, Varniţa, Valea Cucii ce corespunde exact cu realitatea de pe teren. El se poate
iar pe partea dreaptă: Lozna Mare, Glăvan, Valea Alunului identifica foarte uşor cu actualul munte Padeş.
precum şi alte pârâiaşe mai mici (vezi harta). Padeş este confundat cu muntele cu acelaşi nume
În articolul ,,Valea Bistrei în evul Mediu “ scris de care se găseşte la Rusca Teregova, totuşi chiar autorul este
Claudiu Călin, apărut în revista ,,Glasul Voislovei“ nr. uimit că sunt doi munţi şi două localităţi cu acelaşi nume
2/2013, aflăm că „Istoricii maghiari care s-au aplecat asu- situate la o distanţă destul de mare unele de altele. Apare
pra documentelor medievale – şi aici îl amintim pe Pesty în documente în anul 1550.
Frigyes – au scotocit arhivele din Budapesta sau de prin Date despre aşezarea LOZNA
alte părţi ale Ungariei, inclusiv din Ardeal, dându-ne ştire LOZNA în vremurile de demult a fost pădure în di-
în iscusit fel despre vechimea locurilor în care trăim“. strictul Caransebeş. În anul 1471 regele Matia Corvinul -
Pesty Frigyes (1823-1889) a fost un istoric maghiar născut care a condus regatul Ungariei între 1458-1490 - donează
la Timişoara, membru al Academiei Maghiare, care a pu- pădurea Lozna din districtul Caransebeș lui Mutnoki
blicat mai multe lucrări privind istoria Banatului, cel mai István, fiului lui Dénes și fraților săi Zeyk și Sandrin, drept
important pentru noi fiind ,,Szörény vármegyei hajdani recompensă pentru loialitatea sa și ținând cont că fratele
oláh kerületek” (Districtele valahe din comitatul Severi- său Lad, înrolat în armata lui Ioan (Iancu) de Hunedoara
nului, 1877) şi cele trei volume din ,,A Szörényi Bánság es (Hunyadi János), a fost ucis în luptele din apropierea mării.
Szorenyi varmege törtenete” (Istora Banatul de Severin și Ținând cont că există date conform cărora pădurea Lozna a
a comitatului Sverin) din anii 1877-1878. fost deja donată de către Hunyadi János lui Mutnoki Dénes
Cercetând aceste lucrări am rămas surprins când - tatăl lui István (Ștefan) - recompensa regală trebuie să o
am găsit pe lângă unele denumiri vechi deja cunoscute ca: luăm ca o nouă donație, respectiv confirmare a acesteia.
Russberg (cu varianta Russkberg), Ruszkabánya, Ru- Dintr-o diplomă din 30 iunie 1499, prin care Geor-
skitza şi alte nume cunoscute mie ca: Lozna, Pades sau gius Gaman şi Johannes Byzerei se pun în posesie, aflăm
Badisch, denumiri care reprezintă nume ale unor locuri despre frontierele forestiere ale localității Glimboka. Se
de pe teritoriul comunei Rusca Montană. Astfel, am găsit spune că: pădurea domnească ajunge până la malurile râ-
lucruri foarte interesante şi nesemnalate până în prezent în ului Lozna Mare și Lozna Padeș. De aici deducem că
ceea ce priveşte istoria localităţii Rusca Montană.
Faţă de comunele învecinate, Rusca Montană este o
comună relativ nouă, care a apărut la sfârşitul sec al XVIII-
lea şi începutul sec. al XIX –lea datorită deschiderii mine-
lor de fier şi construirii topitoriilor şi atelierelor de prelu-
crare a fierului. În scrierile lui Pesty Frigyes este menționat
anul 1803, ca moment al întemeierii, când fraţii Anton și
Franz Hofmann Antal au înfiinţat o platformă minieră.
La lista localităţilor de pe Valea Bistrei, enumerate în
articolul menţionat mai sus, am adăugat încă trei denumiri:
LOZNA, BADISH și PADEŞ, care se găsesc pe teritoriul
comunei Rusca Montană şi pe care le-am intercalat în ordi-
ne cronologică între celelalte așezări de pe Valea Bistrei .
Sec. XIV: Glimboca 1370, Măru 1387, Voislova
1397.
Sec. XV: Var 1411, Ciuta 1411, Zăvoi 1430, Măgura
(Crâjma) 1430, Mal 1447, Marga 1470, LOZNA 1471, Iaz Furnalul din Lozna în 1924
1480, BADISCH hegy 1499.
Sec. XVI: Valea Bistrei (Valea Mare) 1501, Ohaba
1535, Obreja 1547, PADEȘ 1550, Cireşa 1580. aceste râuri coboară din muntele (dealul) Badisch, între
Sec. XVII: Poiana Mărului 1632. localitățile Jdioara (Zsidóvár) și Ruskitza, dar nu spre
Sec. XVIII: Bucova 1740, Băuţar 1750, Vama Mar- Glimboca, ci spre Rusca Montană.
ga 1785. În anul 1519, regele Ludovic al II-lea, monarh al
Sec. XIX: Ferdinand (Oţelu-Roşu) 1803, Rusca Ungariei şi Boemiei între 1516-1526, donează pentru cre-
Montană 1803, Ruschiţa 1803. dinţă şi servicii credincioase lui Ladislai et Ludouici Fyath
Sec. XX: Cornişor 1956, Preveciori 1956, Oţelu-Roşu de Karansebes, ac Ladislai de Rakowycza, respectiv lui
1960. Fiáth János și Ferencz și lui Rakoviczay László din Ca-
Descrieri despre aceste trei denumiri apar în vol. II ransebeș, pădurea de ghindă Lozna (silva glandinosa
şi III al cărţii lui Pesty Frigyes: Lozna) din ținutul forestier Caransebeș, pădure care se
Badisch este un munte, situat la nord–vest de mun- întindea pe malul afluenţilor râului Lozna. Acest fapt reie-
tele Rusca şi Ruschiţa. În conformitate cu o diplomă dată se dintr-o diplomă datată 15 februarie 1519.

Pag. 9