Page 12 - Revista Morisena
P. 12

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017



                                                              rate de la o singură adresă (locaţie). Prin urmare, deducem
                                                              faptul că satul era foarte mic.
                                                                   În  anul  1628,  rezidenții  din  Caransebeș:  András
                                                              Szabó  și  fii  acestuia  Michael  și  Nicholaus,  protestează
                                                              împotriva lui Kamuthi Miklós, fiul defunctului Kamuthi
                                                              Farkas, de a vinde animalele deținute în partaj către Jósika
                                                              Wolf  din  Kanisa,  Domasnia,  Chiklen,  Mészfalva  (Var),
                                                              Lozna, Ökörpatak, și Ruzs. (acest fapt este întărit şi la pa-
                                                              gina referitoare la Domasnia).
                                                                     Despre naţionalitatea persoanelor nu se pot face
                                                              decât presupuneri. Numele lor apare scris pe diplome în
                                                              latină (Ladislai et Ludovici Fyat de Karansebes), în ma-
                                                              ghiară (Fiát László, Fiát Ferencz, Rakoviczay László), dar
                                                              este foarte probabil ca ei să fi fost români (Fiat Ladislau,
                                                              Fiat Ludovic, Racoviţă Ladislau).
                                                                   În anul 1803 apar localităţile Rusca Montană şi Rus-
                                                              chiţa (Russberg/ Russkberg şi Ruskitza) datorită descope-
                                                              ririi minereurilor de fier, argint, iar mai apoi şi cărbune.
                                                              Exploatarea lor se face cu mare succes de către familiile
                                                              Hofmann şi Maderspach.
                                                                   Se  descoperă  bogate  zăcăminte  de  fier  şi  în  Loz-
                                                              na,  unde  în  1865  se  construieşte  un  furnal.  Pe  hărţile
                                                              înscripționate în limba germană, din 1886, unde apare și
                                                              numele de LOSNA, se distinge aşezarea furnalului, a ca-
                                                              selor şi a bisericii. Comunitatea romano-catolică este men-
                                                              ţionată în schematismele Episcopiei de Cenad cu reședința
                                                              la Timișoara ca filie a parohiei Rusca Montană. În anul
                                                              1880 Russberg şi Lozna aveau împreună 2.405 locuitori,
                                                              dintre care 1.125 ortodocşi, 1.256 romano-catolici, 6 re-
                      Furnalul din Lozna în 2013              formaţi şi 18 protestanţi. În anul 1900 existau 2.300 locui-
                                                              tori, dintre care 1.201 ortodocşi, 1.087 romano-catolici, 12
              În anul 1583 Báthory Zsigmond, principe al Tran-  evanghelici. După anul 1900, datorită epuizării resurselor
        silvaniei, emite un ordin către prefectul districtului de Ca-  minerale, activitatea din Lozna se va opri, iar aşezarea va
        ransebeș referitoare la Modlina Ferenczné Katalin, fiica lui   fi părăsită. Pădurea a acoperit din nou aceste locuri, iar
        Osztrovay István, văduvă a lui Peyka Peter, iar în prezent   în prezent se văd doar urmele furnalului de topit fierul şi
        soție a lui Modlina Ferencz. Acest ordin se referă la fap-  a cimitirului în locul numit acum Varniţa, aflat la 11 km
        tul că proprietățile şi animalele deținute în comun cu fiul   distanţă de comuna Rusca Montană.
        ei, aflate în satele Somfalu (Kornia), Bogoltin și Lozna să   Din datele relatate în prezentul articol am concluzio-
        fie împărțite între cele două părți, adică între mamă și fiu,   nat că istoria comunei Rusca Montană este mult mai veche
        chiar și împotriva voinței lui Peyka János (posibil fratele   decât s-a considerat până acum, faţă de anul 1803 conside-
        defunctului). Acest fapt este întărit şi la pagina referitoare   rat ca anul întemeierii satelor Rusca Montană şi Ruschiţa.
        la Kornia aproape în aceeiaşi termeni. Deci trebuie luat   Se pare, deci, că trecutul nostru este mai bogat cu cel puţin
        în considerare, că în anul 1583, proprietatea Lozna – care   220 de ani, 1583 fiind anul când Lozna este pusă în rând cu
        până la acea dată era considerată o proprietate forestieră –   satele de pe Valea Bistrei, menţionate mai sus.
        acum este amintită ca sat alături de celelalte două.       Aduc mulţumiri doamnelor ing. Dorotea Momir din
              În anul 1586 apare o înțelegere conform căreia toa-  Timişoara şi ing. prof. Anna Maria Jura din Rusca Monta-
        te proprietăţile lui Laczugh László din Ruzs, Ökörpatak,   nă pentru traducerile din limba maghiară în română.
        Kuskya, Ulmul, Gsugaztrul, Zavoy de Jos și de Sus, amân-
        două râuri, satul Lozna (Lozna faluban) și proprietățile   Bibliografie:
        Tussy de pe dealurile cu viță de vie, proprietăţi amanetate
        de către Pathaki Katalin, rămasă fără descendenți direcți,   Claudiu Călin - Valea Bistrei in evul Mediu, revista
        adică fără copii, vor trece în proprietatea fraților ei, fără   ,,Glasul Voislovei“ nr. 2/2013;
        despăgubiri materiale. Şi de aici vedem că, din proprietate   Pesty Frigyes - A Szörényi Bánság es Szorenyi var-
        forestieră, Lozna devine localitate.                  mege törtenete, Budapesta 1877, vol. II, pag. 10, 299, 434.
              În 1603, conform recensământului din districtul Ca-  Pesty  Frigyes  - A  Szörényi  Bánság  és  a  Szörényi
        ransebeș, în satul Lozna, toți nobilii apar cu impozite dato-  vármegye  törtenete,  Budapesta  1878,  vol.  III,  pag.  126-
                                                              127, 162-164.


        Pag. 10
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17