Page 12 - Revista Morisena
P. 12
MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017
rate de la o singură adresă (locaţie). Prin urmare, deducem
faptul că satul era foarte mic.
În anul 1628, rezidenții din Caransebeș: András
Szabó și fii acestuia Michael și Nicholaus, protestează
împotriva lui Kamuthi Miklós, fiul defunctului Kamuthi
Farkas, de a vinde animalele deținute în partaj către Jósika
Wolf din Kanisa, Domasnia, Chiklen, Mészfalva (Var),
Lozna, Ökörpatak, și Ruzs. (acest fapt este întărit şi la pa-
gina referitoare la Domasnia).
Despre naţionalitatea persoanelor nu se pot face
decât presupuneri. Numele lor apare scris pe diplome în
latină (Ladislai et Ludovici Fyat de Karansebes), în ma-
ghiară (Fiát László, Fiát Ferencz, Rakoviczay László), dar
este foarte probabil ca ei să fi fost români (Fiat Ladislau,
Fiat Ludovic, Racoviţă Ladislau).
În anul 1803 apar localităţile Rusca Montană şi Rus-
chiţa (Russberg/ Russkberg şi Ruskitza) datorită descope-
ririi minereurilor de fier, argint, iar mai apoi şi cărbune.
Exploatarea lor se face cu mare succes de către familiile
Hofmann şi Maderspach.
Se descoperă bogate zăcăminte de fier şi în Loz-
na, unde în 1865 se construieşte un furnal. Pe hărţile
înscripționate în limba germană, din 1886, unde apare și
numele de LOSNA, se distinge aşezarea furnalului, a ca-
selor şi a bisericii. Comunitatea romano-catolică este men-
ţionată în schematismele Episcopiei de Cenad cu reședința
la Timișoara ca filie a parohiei Rusca Montană. În anul
1880 Russberg şi Lozna aveau împreună 2.405 locuitori,
dintre care 1.125 ortodocşi, 1.256 romano-catolici, 6 re-
Furnalul din Lozna în 2013 formaţi şi 18 protestanţi. În anul 1900 existau 2.300 locui-
tori, dintre care 1.201 ortodocşi, 1.087 romano-catolici, 12
În anul 1583 Báthory Zsigmond, principe al Tran- evanghelici. După anul 1900, datorită epuizării resurselor
silvaniei, emite un ordin către prefectul districtului de Ca- minerale, activitatea din Lozna se va opri, iar aşezarea va
ransebeș referitoare la Modlina Ferenczné Katalin, fiica lui fi părăsită. Pădurea a acoperit din nou aceste locuri, iar
Osztrovay István, văduvă a lui Peyka Peter, iar în prezent în prezent se văd doar urmele furnalului de topit fierul şi
soție a lui Modlina Ferencz. Acest ordin se referă la fap- a cimitirului în locul numit acum Varniţa, aflat la 11 km
tul că proprietățile şi animalele deținute în comun cu fiul distanţă de comuna Rusca Montană.
ei, aflate în satele Somfalu (Kornia), Bogoltin și Lozna să Din datele relatate în prezentul articol am concluzio-
fie împărțite între cele două părți, adică între mamă și fiu, nat că istoria comunei Rusca Montană este mult mai veche
chiar și împotriva voinței lui Peyka János (posibil fratele decât s-a considerat până acum, faţă de anul 1803 conside-
defunctului). Acest fapt este întărit şi la pagina referitoare rat ca anul întemeierii satelor Rusca Montană şi Ruschiţa.
la Kornia aproape în aceeiaşi termeni. Deci trebuie luat Se pare, deci, că trecutul nostru este mai bogat cu cel puţin
în considerare, că în anul 1583, proprietatea Lozna – care 220 de ani, 1583 fiind anul când Lozna este pusă în rând cu
până la acea dată era considerată o proprietate forestieră – satele de pe Valea Bistrei, menţionate mai sus.
acum este amintită ca sat alături de celelalte două. Aduc mulţumiri doamnelor ing. Dorotea Momir din
În anul 1586 apare o înțelegere conform căreia toa- Timişoara şi ing. prof. Anna Maria Jura din Rusca Monta-
te proprietăţile lui Laczugh László din Ruzs, Ökörpatak, nă pentru traducerile din limba maghiară în română.
Kuskya, Ulmul, Gsugaztrul, Zavoy de Jos și de Sus, amân-
două râuri, satul Lozna (Lozna faluban) și proprietățile Bibliografie:
Tussy de pe dealurile cu viță de vie, proprietăţi amanetate
de către Pathaki Katalin, rămasă fără descendenți direcți, Claudiu Călin - Valea Bistrei in evul Mediu, revista
adică fără copii, vor trece în proprietatea fraților ei, fără ,,Glasul Voislovei“ nr. 2/2013;
despăgubiri materiale. Şi de aici vedem că, din proprietate Pesty Frigyes - A Szörényi Bánság es Szorenyi var-
forestieră, Lozna devine localitate. mege törtenete, Budapesta 1877, vol. II, pag. 10, 299, 434.
În 1603, conform recensământului din districtul Ca- Pesty Frigyes - A Szörényi Bánság és a Szörényi
ransebeș, în satul Lozna, toți nobilii apar cu impozite dato- vármegye törtenete, Budapesta 1878, vol. III, pag. 126-
127, 162-164.
Pag. 10