Page 11 - Iliesu-interviu
P. 11
comunism în Cehia și Polonia s-a petrecut total diferit de parcursul românesc,
care nu a fost alimentat de o biserică activă, de experiențele sindicale și de o
intelighenție solidară și dinamică. La noi elanul a fost repede atras de gravitația
unui sol complet nepregătit pentru o experiență radical opusă celei pe care
am trăit-o până la revoluție. Unul dintre factorii majori îl regăsim în imaginea
întristătoare a ruralului din România, cu gradul său copleșitor de ignoranță și
suficiență în a judeca realitatea din jur; complacerea într-o existență elementară
dar care solicită doar un efort minimal, fiindcă puținătatea perspectivelor a fost
și este descurajantă și chinuită de previzibile eșecuri. Acesta a fost întotdeau-
na terenul minat pe care s-au construit la noi proiectele sociale. Rămânerea în
urmă a României s-a datorat subțirimii clasei de mijloc și procentului mare de
populație rurală cu o extensie a sa în mediul urban în care a rămas suspendată
între origine și transplant. Și astăzi, chiar dacă accesibilitatea informațiilor prin
mass-media vizuală a permis o uriașă ofertă de informare, populația din mediul
rural a rămas în majoritatea sa pasivă, lipsită de participare și conștiință civică
și ușor de manipulat, expusă la pericolul de a fi cumpărată mai pe nimic. De
aici diferența dintre dinamica socială a populației din Cehia, Polonia ori Unga-
ria și felul în care aceste state au alimentat condițiile de schimbare, mult mai
conștient decât emoțional și cu explozie curând astâmpărată.
Prezența la vot și opțiunile arată clar nivelul de cunoaștere și sănătate a
discernământului. Disponibilitatea de a susține ceva fără nici o legătură cu con-
vingerile și interesele pe termen lung pun o frână în calea celor care chiar sunt
implicați și văd zonele bolnave ale societății cu dorința de a ameliora în acord
cu necesitatea unei orânduiri social-economice cât mai aproape de normalitate.
Din toate aceste motive cred că doar o regenerare fundamentală a sistemului
de învățământ mai poate schimba ceva. Pe termen scurt desanturile cu rol de
educație intensivă în mediul rural pot ajuta la formarea unei conștiințe civice.
Spun pe termen scurt fiindcă nu putem aștepta ca generațiile care sunt acum la
școală să se formeze pentru a determina mâine viața socială, nu avem timp să
tot amânăm cu speranța că lucrurile vor evolua de la sine și să ne trezim mereu
în urma celorlalte state dând vina pe un trecut vitreg și pe tot felul de conspirații
împotriva ”interesului național”.
Cum evaluezi memoria pe care o avem azi cu privire la decembrie 1989?
Cum e ea prezentă în spațiul public de la noi?
Memoria evenimentelor din 1989 nu poate fi altfel decât diferită pentru fiecare
dintre generațiile mai îndepărtate sau mai apropiate de momentul Revoluției.
Pentru unii rămâne pâlpâitoare nostalgia entuziasmului și energiei descătușate
atunci și o stare de rememorare încă încărcată cu adrenalină; pentru alții
dimpotrivă, interes formal și de fapt incapacitate de empatie; pentru mulți,