Page 11 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

2009; Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Biblio- Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu
tecii „Tata Oancea” din Bocşa. Reşiţa. TIM. 2011; Isto- (Timișoara)
rie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan
şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; revista Bocşa Iuliu Vuia – 85 de ani de la
culturală, Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-

2009./ Gabriela Șerban. Reşiţa. TIM. 2009; Biblioteca, trecerea sa la cele veșnice
între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă
publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița. TIM, 2013
(Bocșa, istorie și cultură; 30); Cărășeni de neuitat XX- În acest an sărbătorim
VIII/ Constantin C. Falcă. Timișoara. Eurostampa, 2016; un secol de la înfăptuirea înal-
Mihail Gașpar într-o triplă ipostază: scriitor, cleric si tului ideal al poporului român
politician (în completarea medalioanelor din „Cărășeni – Marea Unire –, moment cru-
de neuitat”, partea a II-a, p. 43, și partea a XXVI-a, p. cial în istoria noastră multimi-
82)/ Vasile Petrica, Restituiri literare. Reșița. Banatul lenară ce a fost consfințit prin
Montan, 2012 în: Cărășeni de neuitat XXIX/ Constan- Marea Adunare Națională de la
tin C. Falcă. Timișoara. Eurostampa, 2016, p. 53-61; Mi- Alba Iulia, ținută în sfânta zi de
hail Gaspar – O sfântă pasiune pentru Ștefan cel Mare 1 Decembrie 1918, eveniment
și sfânt/ Mircea Șerbănescu. În Cărășeni de neuitat, par- memorabil la care a participat
tea XXX-a/ Constantin C. Falcă. Timișoara. Eurostampa, și Iuliu Vuia, profesor, publi-
2016, p. 98-101; Mihail Gașpar – un corifeu al culturii cist, istoric, promotor cultural
bănățene/ Mihai Vișan, Daniel Crecan. Timișoara. David și om politic român bănăţean
Press Print, 2016 (Studii și cercetări umaniste. Istorie și de marcă, precum și unul dintre cei care au contribuit sub-
studii culturale); Cărășeni de neuitat XXXII/ Constan- stanțial la realizarea mărețului deziderat al neamului ro-
tin C. Falcă. Timișoara. Eurostampa, 2017, Medalioanele mânesc – statul național unitar –, participând personal ca
Unirii. Jubileul 1918-2018/ Nicolae Danciu Petniceanu. reprezentant al Reuniunii învăţătorilor din protopopiatul Ti-
Timișoara. Mirton, 2017. mişoarei (dar fiind desemnat să conducă de fapt întreaga de-
La moartea lui Mihail Gașpar, în 1929, Ioachim legaţie a învăţătorilor din Banat) și la grandiosul act istoric
Miloia, directorul Muzeului Bănățean, consemna în petrecut în străvechea cetate de scaun a primului unificator
„Analele Banatului”, revista de studii și cercetări din is- de neam și țară al românilor, „marele voievod și domn” Mi-
toria și arta Banatului: „În ziua de 27 noiembrie 1929 s’a hai Viteazul, cel căzut în nemurire și care astăzi strălucește
stins din viață într’un sanatoriu din Timișoara protopop- ca „un meteor pe cerul poporului român”.
ul Bocșei Dr. Mihail Gașpar. Prin moartea lui Banatul De ademenea, tot în cursul acestui an s-au împlinit
pierde pe unul dintre cei mai de seamă fii ai săi din gene- și 85 de ani de la trecerea la cele veșnice a vrednicului das-
rația de astăzi: mare român, bun patriot, orator distins, căl și cercetător în ale istoriei care a fost Iuliu Vuia. Acesta
cărturar, ziarist și publicist cu vază.” s-a născut la 11 martie 1865, în satul Felnac, din judeţul
După 88 de ani de la această însemnare, proza- Timiş, tată fiindu-i vrednicul învăţător Eutimiu Vuia, iar
torul bănățean Nicolae Danciu Petniceanu îi dedică un mamă, soţia acestuia, Ecaterina.
medalion protopopului Mihail Gașpar în volumul său Iuliu Vuia descindea, pe linie paternă, dintr-un neam
„Medalioanele Unirii”, volum care precede sărbătoarea foarte numeros, ai cărui membri puteau fi întâlniţi în tot Ba-
Centenarului Marii Uniri (Timișoara: Mirton, 2017): natul (cum ar fi „Vuianii” din Izvin sau „Vuionii” din Lipo-
„Mihail Gașpar într-adevăr a fost Mihail Sadoveanu al va, din rândul cărora provenea mama marelui om de ştiinţă
Banatului prin talentul său literar și prin romanele sale român Traian Vuia) şi care, totodată, a dat societăţii oameni
editate cu temă istorică. De la Mihail Gașpar și până în de seamă, mulţi dintre aceştia înscriindu-se în rândul repre-
prezent, Banatul n-a mai dat un scriitor istoric cu talen- zentanţilor de frunte ai culturii româneşti bănăţene.
tul său literar, cercetător și vizionar al temelor de in- De altfel, şi pe linie maternă, Iuliu Vuia avea o as-
spirație folclorică. Aprecierea sa valorică a fost făcută cendenţă ilustră, căci tatăl mamei sale (deci bunicul său
în chip admirativ și public de profesorul Nicolae Iorga. matern) a fost marele cărturar bănăţean Constantin Dia-
Desigur, Mihail Gașpar a fost un «semănătorist», cum conovici Loga.
semănătorist a fost și savantul Iorga. Semănătoriștii au Născut şi crescut într-o familie de intelectuali, Iuliu
îndreptat ochii și inima cititorului român spre evocarea Vuia s-a arătat, încă din copilărie, deosebit de interesat de
satului, spre dragostea nețărmurită față de România și învăţătură, dovedindu-se, ca elev, foarte inteligent şi sâr-
de pământul ei.” guincios. După ce a urmat şcoala primară în localitatea

Pag. 9