Page 12 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

natală (sub îndrumarea părintelui său, care funcţiona ca lui Român (ASTRA) şi o bibliotecă. Susţinuta sa activita-
învăţător aici), el îşi va continua studiile la Şcoala medie te de promovare a interesului naţional al românilor îi va
din Timişoara. atrage adversitatea autorităţilor austro-ungare (nemulţumi-
Nevoit, însă, să renunţe a mai frecventa cursurile te îndeosebi datorită opoziţiei acerbe pe care Iuliu Vuia o
acesteia, Iuliu Vuia se va înscrie la Preparandia din Arad, făcea aplicării discriminatoarei şi deznaţionalizatoarei legi
pe care o va absolvi, în mod strălucit, în 1881. În anul ur- a învăţământului nr. XXXVI/1907, cunoscută sub numele
mător, îşi va susţine examenul de capacitate, obţinând dis- de „Legea lui Apponyi”, de la numele ministrului maghiar
tincţia maximă, printre examinatorii săi numărându-se unii ce a iniţiat-o), care vor decide, în ianuarie 1910, să-l pensi-
dintre cei mai învăţaţi dascăli ai vremii din Banat, cum oneze, deşi nu împlinise nici măcar 45 de ani.
ar fi Vincenţiu Babeş, Ion Rusu şi dr. Georgiu Popa. Între Acum se va stabili la Caransebeş, unde va continua
1882-1883, Iuliu Vuia va preda, ca învăţător suplinitor, la să militeze pentru drepturile şi libertăţile românilor din
o şcoală din Timişoara, în perioada respectivă el activând Banat. În timpul Primului Război Mondial, Iuliu Vuia, a
(în timpul său liber) şi ca secretar în cancelaria eruditului fost arestat şi încarcerat (mai întâi în temniţa de la Timi-
protopop Meletie Drăghici. şoara şi apoi în cea de la Seghedin), împrejurare în care a
Tot acum, după orele de curs, va fi şi colaborator fost supus la o serie de umilinţe fizice şi psihice.
intern la ziarul „Luminătoriul”, editat de inimosul intelec- După Marea Unire, printre ai cărei artizani s-a nu-
tual român Pavel Rotariu. Începând cu anul şcolar 1883- mărat (Iuliu Vuia fiind unul dintre cei mai activi intelectu-
1884, Iuliu Vuia va funcţiona ca învăţător titular la Şcoala ali bănăţeni în lupta pentru libertatea şi unitatea românilor
confesională românească din Remetea, unde o va cunoaşte aflaţi sub stăpânirea Austro-Ungariei), revine în învăţământ
pe Elisabeta Oniţă, cu care se va căsători. Această legă- (în 1919) ca învăţător la Şcoala Normală din Caransebeş.
tură matrimonială va dura, însă, doar un an, în urma ei Foarte ambiţios, Iuliu Vuia va urma liceul la fără
nerezultând niciun copil. În anul şcolar 1884-1885, Iuliu frecvenţă şi după ce îşi va lua diploma de bacalaureat se
Vuia a activat ca învăţător titular la Belinţ, iar în următo- va înscrie, pe când era destul de înaintat în vârstă (54 de
rul (1885-1886), în aceeaşi calitate, la Şcoala confesională ani), la cursurile universitare pentru profesori, organizate
românească din comuna Chesinţ (localitate situată în apro- de Universitatea din Cluj, obţinând la examene note foarte
pierea Lipovei), unde se căsătoreşte cu Eugenia Pop, fiica mari, iar capacitatea luând-o cu calificativul „foarte bine”.
preotului de aici, Graţian Pop. În consecinţă, va deveni profesor de istorie-geografie, fiind
Din acest mariaj se va naşte, la 28 ianuarie 1887, încadrat pe acest post ca titular la Şcoala Normală din Ca-
fiul său, Romulus Vuia, ce va deveni un mare specialist în ransebeş, căreia îi va fi şi director până în 1930 (în această
etnografie, antropologie şi folcloristică. Din 1886 şi până calitate va face demersuri la Ministerul Instrucţiunii Publi-
în 1910, el va fi învăţător-director al şcolii din Comloşu ce şi va obţine fonduri cu care va înălţa şcoala cu încă un
Mare. Foarte activ, Iuliu Vuia, reuşeşte în numai doi ani etaj şi va deschide un internat).
să schimbe viaţa politico-culturală de aici, printre altele, el Dascăl erudit, iscusit şi dăruit, priceput şi energic
organizând numeroase serbări cultural-patriotice şi înfiin- organizator şi conducător de şcoală românească, Iuliu Vuia
ţând corul românesc din Comloşul Mare. a fost şi un harnic şi valoros autor de manuale şcolare, cărţi
Dovedindu-se un adevărat deşteptător al conştiinţei de istorie şi pedagogie, opera sa însumând nu mai puţin de
naţionale a românilor bănăţeni, Iuliu Vuia, a fost catalo- 24 de lucrări tipărite în volum.
gat de către autorităţile austro-ungare drept un „naţionalist La acestea se adaugă un număr impresionant de stu-
exaltat” (fiind chiar mutat disciplinar timp de un an la dii şi articole ce i-au apărut în majoritatea publicaţiilor din
Ciacova). S-a implicat în organizarea excursiei, din 1906, Banat şi Transilvania, existente în vremea sa (a colaborat
la Bucureşti, a românilor bănăţeni (acţiune făcută în scopul în permanenţă îndeosebi la „Luminătoriul”, „Dreptatea” şi
vizitării expoziţiei şi participării la manifestările culturale „Tribuna”).
dedicate împlinirii a 40 de ani de domnie a lui Carol I). Fire deosebit de întreprinzătoare, Iuliu Vuia i-a or-
A militat pentru întemeierea Institutului de Econo- ganizat pe învăţătorii români bănăţeni din protopopiatul
mii din Sânnicolaul Mare şi a iniţiat un curs supraprimar Timişoarei într-o Reuniune a învăţătorilor, contribuind,
cu caracter agricol. Totodată, urmărind culturalizarea tu- astfel, la modernizarea şi eficientizarea procesului instruc-
turor românilor din Comloşul Mare, a organizat în zilele tiv-educativ în şcolile româneşti din Banat, dar şi la con-
de duminică, după liturghii, seri de conferinţe pe diver- solidarea conştiinţei şi identităţii naţionale a românilor de
se teme şi serbări şcolare. De asemenea, Iuliu Vuia, este aici (el va fi ales prim secretar al Asociaţiei Învăţătorilor
cel care a înfiinţat în această aşezare o secţie a Asociației din Banat şi apoi preşedinte al acesteia, funcţie pe care o
Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporu- va deţine vreme de 30 de ani).

Pag. 10