Page 13 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

zona numită Ogăşele. El este constituit din ruinele unei instalaţiilor industriale ale Reşiţei. Acest canal este acum
biserici de tip sală şi dintr-o necropolă, ambele datând acoperit pe întregul său parcurs de peste 3 km, singura
din secolele al XIV-lea – al XV-lea. Acestea sunt cele porţiune vizibilă a sa fiind gura de vărsare din acest loc.
mai vechi urme ale unei aşezări umane care a existat El este practic cea mai veche construcţie existentă azi în
pe actualul teritoriu al Reşiţei. Nu este cunoscută cu Reşiţa Montană.
certitudine denumirea acestei localităţi medievale, însă În continuare, întâlnim clădirea gării Reşiţa Sud,
în documentele acelei perioade sunt menţionate nume ca care datează din anul 1932, fiind cea mai veche dintre
Ţeroviţa, Borza, Feyerviz, Sincova sau Valle, una dintre gările existente astăzi în oraş.
acestea putând fi, cu mare probabilitate, cea ale cărei Revenind pe strada principală din această zonă
urme s-au descoperit la Ogăşele. Mai târziu, localitatea a (Str. Libertăţii), întâlnim fosta biserică greco-catolică
dispărut, la fel ca atâtea altele în acea perioadă, apărând (actualmente sediul Protopopiatului ortodox), datând
în schimb o altă aşezare la mică distanţă, la vărsarea din anul 1908. În spatele ei, pe Dealul Crucii, se află
pârâului Doman în Bârzava, aceea fiind nucleul viitoarei vechile cimitire nr. 4 şi nr. 5, unul creştin, iar celălalt
Reşiţe Române. Este posibil chiar ca locuitorii aşezării evreiesc. Şi tot pe Str. Libertăţii, la nr. 21, este clădirea
vechi din zona Ogăşele să se fi mutat ceva mai în amonte fostei Administraţii Comunale a Reşiţei Române
pe Bârzava, constituind noua localitate, deoarece aceasta („Gemeindehaus”), construită în anul 1896.
a început să fie menţionată în documente tocmai după Pe Str. Golului, pe malul Bârzavei, se află două
dispariţia celeilalte. Oricum, populaţia Reşiţei Române vechi locuinţe româneşti, construite de fraţii Blăjiţa în
avea cunoştinţă despre existenţa vechiului cimitir anii 1902-1903, conform inscripţiilor de pe faţada lor.
de la Ogăşele, deoarece ea botezase dealul respectiv Aceste case sunt printre puţinele care au mai rezistat
„Moroasa”, termen care vine de la regionalismul bănăţean până astăzi din vechea Reşiţă Română.
„moroni”, însemnând „strigoi”.
Aproximativ din zona Universităţii actuale
începea vechea localitate Reşiţa Română, care la
începutul secolului al XVIII-lea, cu 62 de case, era unul
dintre satele însemnate din această regiune. Din păcate,
construirea actualului centru al oraşului a determinat
demolarea marii majorităţi a caselor Reşiţei Române,
dintre care a mai rămas doar o mică parte, în special pe
dealurile din preajma centrului civic. Reţine atenţia în
această zonă clădirea spitalului vechi (Str. Spitalului, nr.
36), datând din 1932-1933. Tot în Reşiţa Română se află
biserica ortodoxă, înălţată în 1872. Ea a fost mutată în
1985 de pe vechiul său amplasament la o distanţă de 55
m, pentru a face loc blocurilor care se construiau atunci
în centrul civic.
Cel mai interesant monument al Reşiţei Române
îl reprezintă actualul cinematograf Cultural. Acesta,
denumit în trecut „Palatul Cultural”, a fost ridicat în 1928 Reșița - Casa Muncitorească
prin contribuţia locuitorilor din Reşiţa Română. Este
construit în stil românesc şi a reprezentat centrul cultural
al acestei părţi a Reşiţei.
În apropierea lui, Bârzava este traversată de „podul Avansând pe Str. Traian Lalescu, la nr. 11 întâlnim
de la vamă”, care face legătura între cele două părţi vechi clădirea impresionantă a fostei Şcoli siderurgice, azi sediul
ale oraşului, Reşiţa Română şi Reşiţa Montană. Acest O.C.O.T. Pe partea cealaltă a străzii, la numerele 16 şi
pod a fost construit în 1937, fiind cel mai vechi pod nituit 18, sunt marile case ale familiei Neff, prima găzduind în
şi sudat din România. trecut o tipografie şi o librărie, iar cealaltă o baie publică.
Dacă de la acest pod o luăm către stânga, pătrundem Pe aceeaşi stradă, la nr. 22, era vechea Poştă, datând din
în frumosul parc „Cărăşana”, în care se află monumentul 1912, ulterior cunoscută ca „Bar Melody” (acum sediul
germanilor deportaţi în U.R.S.S. (inaugurat în 1995, fiind Inspectoratului Teritorial de Muncă).
singurul din România până atunci), opera artistului plastic Pe aceeaşi veche „Hauptstrasse” a Reşiţei Montane,
reşiţean Hans Stendl. În apropierea parcului, pe malul la nr. 26, o mare clădire cu etaj reprezenta locuinţa
Bârzavei, este amplasată impunătoarea vilă Koch, acum „oficialilor” U.D.R.-ului, a conducătorilor uzinei din
sediul Casei Corpului Didactic. În faţa acesteia poate fi vremurile sale bune. La nr. 28 era chiar vila directorului
văzută gura de vărsare în Bârzava a „canalului topitoriei” superior al uzinei (Müller), ambele fiind ridicate la
(Schmelzgraben), săpat în anii 1767-1771, care timp sfârşitul secolului al XIX-lea. Pe partea cealaltă a străzii,
de multe decenii a pus în mişcare roţile hidraulice ale marea clădire a Universalului vechi, aşezată în prelungirea

Pag. 11