Page 16 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

Urmează peste Bârzava „podul Stavila”, cel mai Dr. Tiberiu Ciobanu
vechi pod arcuit integral sudat din România şi al treilea din (Timișoara)
Europa, datând din anul 1930. Din acest loc se pătrunde
în cartierul cu acelaşi nume. În dreptul Străzii Digului,
îşi ia apele din Bârzava vechiul canal care străbate oraşul Istoria Banatului Medieval
şi uzina, având gura de vărsare la peste 3 km distanţă,
în dreptul vilei Koch. În continuare este parcul „Sfântul reflectată în opera
Andrei”, o zonă de verdeaţă având în mijloc o cruce din
piatră. În vecinătatea lui se află masiva clădire din piatră a lui Ion Stoia-Udrea
morii Juracsek (Str. Zimbrului nr. 42), numită astfel după
vechiul său proprietar, unul dintre conducătorii oraşului
în timpul revoluţiei de la 1848. Este una dintre cele mai Amploarea
bătrâne clădiri din Reşiţa, astăzi fiind, din păcate, într-o cercetărilor
stare avansată de degradare. istoriografice din Banat
În aceeaşi zonă, în interiorul C.S.R.-ului (acum (efectuate în perioada
T.M.K.), este hala Fabricii de cărămidă, cunoscută în cuprinsă între anii
limbajul cotidian drept „Şamota”. Mai departe, în zona 1918-1948), arată că
Margina, este fosta clădire a Distileriei lemnului (în intelectualii bănăţeni
incinta Societăţii „Plastomet”), care a fost construită de au dovedit o largă des-
întreprinzători privaţi germani în anul 1905. În aceeaşi chidere spre istorie şi,
zonă, pe Str. Sodol nr. 2, se află cea mai veche cantină mai mult, chiar o puter-
muncitorească din oraş, din 1860, totodată una dintre nică vocaţie pentru
primele clădiri existente şi acum în Reşiţa. În apropierea investigarea istorică.
acesteia, pe Str. Văliugului, la nr. 75 şi 77, sunt două case Printre cercetătorii de
de silvicultori construite în anul 1880. seamă ai istoriei medie-
Traversând din nou Bârzava, intrăm în cartierul vale bănăţene se numără
Länd (forma austriacă a germanului „Land”, aici având şi Ion Stoia-Udrea de la
înţelesul „la ţară”). Pe partea dreaptă a şoselei, pe a cărui trecere la cele
malul unui lac artificial, se află Centrala hidroelectrică veșnice se împlinesc
Grebla, din 1903-1904, cea mai veche din oraş, şi care în acest an patru decenii. El s-a născut la 25 decembrie
funcţionează şi astăzi. Ea deţine în continuare aceleaşi 1901, în localitatea Greoni din judeţul Caraş-Severin,
turbine Pelton cu care a fost dotată de la început. Locul urmând şcoala primară şi o parte din studiile gimnaziale
este denumit „grebla” deoarece acolo se afla încă de la în satul natal. Cursurile liceale şi le va face la Biserica
sfârşitul secolului al XVIII-lea o instalaţie denumită astfel, Albă (azi în Serbia), Braşov şi Lugoj, iar cele universitare
cu ajutorul căreia erau reţinuţi buştenii tăiaţi în amonte la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (între
şi care erau plutăriţi pe Bârzava pentru aprovizionarea 1920-1924). În anul şcolar 1924-1925, a funcţionat ca
uzinelor cu combustibil. Castelul de apă aferent acestei profesor la Balcic (azi în Bulgaria) şi din 1925 până
centrale care deserveşte Combinatul Siderurgic este în 1927 a fost angajat pe un post de profesor la Liceul
situat deasupra, pe dealul Ranchina, de unde legătura este „General Ion Dragalina” din Oraviţa. Începând cu 1925
făcută cu ajutorul a trei conducte forţate cu un diametru a îndeplinit funcţia de redactor la „Opinia noastră”
de 900 mm şi o lungime de 600 m. din Oraviţa, iar în 1926 – câteva luni – a fost la Viena
Tot în cartierul Länd, pe Str. Cireşului nr. 75, este pentru cercetări istorice referitoare la istoria României.
fostul azil de bătrâni (apoi Şcoala generală nr. 4), care datează Aceste investigaţii le va continua periodic (în inervalul
de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Înaintea ieşirii din oraş, cuprins între anii 1927-1930) în arhivele din Viena şi
pe partea stângă, se află, acum în părăsire, vechiul ştrand al Budapesta. Tot în această perioadă el a urmat cursuri de
Reşiţei. El a fost amenajat în 1929 de către membrii Asociaţiei actorie şi regie în Germania, la München şi la Berlin.
turistice reşiţene („Prietenii naturii”), prin muncă voluntară, În intervalul 1930-1931, Ion Stoia-Udrea va funcţiona
în pitoreasca şi împădurita vale a Bârzavei. A fost timp de ca redactor la „Vestul” din Timişoara. Începând din
multe decenii un centru de recreere de primă importanţă luna mai 1932, în Timişoara, editează gazeta „Vrerea”,
pentru reşiţeni. Printre conducătorii respectivei asociaţii şi care, din anul 1933, a devenit revistă săptămânală de
deci cei mai activi participanţi la amenajarea acestui ştrand informare politică, economică şi culturală (cea mai
s-au numărat atunci Adalbert Rotter, Stefan Haudek, Julius importantă publicaţie culturală timişoreană din perioada
Scheda, Anton Strobl şi fraţii Otto şi Stefan Ringeisen. interbelică). Aceasta îşi va înceta apariţia în anul 1938,
Aceste monumente sunt astăzi martorii principali ai fiind interzisă datorită faptului că Ion Stoia-Udrea s-a
trecutului Reşiţei şi din acest motiv ar trebui ca, măcar de manifestat plenar ca membru în Comitetul provizoriu
acum înainte, să le acordăm importanţa care li se cuvine. al „Ligii împotriva războiului”. Va fi reînfiinţată după
Al Doilea Război Mondial, în 1945, când va apărea,

Pag. 14